Descoperire la Pompei: rămășițele unei familii care căuta să scape de erupția Vezuviului / Au baricadat ușa cu pătuțul unui copil / „Urmele infernului care a lovit acest oraș pe 24 august 79 d.Hr. pot fi găsite și astăzi”

O scenă impresionantă a ieșit la iveală în timpul săpăturilor în curs de desfășurare la Casa Elle și Frisso din Pompei: o familie încercase să se protejeze de lavă cu un pătuț în fața ușii, notează Corriere della Sera.

Săpăturile recente în casa lui Elle și Frisso din interiorul Parcului arheologic din Pompei scot la lumină o scenă dramatică: patul răsturnat barând ușa dormitorului pentru a se proteja de furia Vezuviului, rămășițele unor victime, printre care și un copil, și obiecte de uz cotidian, semne ale unei vieți care a fost apoi brusc întreruptă și care vorbesc încă o dată despre unicitatea orașului Pompei și despre ultimele sale clipe înainte de sfârșit.

Principalele încăperi scoase la lumină aici, pe lângă intrare, sunt atriumul cu un impluvium (bazin de apă), un dormitor (cubiculum), o sală de banchet (triclinium) cu pereți bogat decorați și o cameră cu baldachin și o deschidere în centru pentru trecerea apei de ploaie.

Este posibil ca tocmai această deschidere să fi dus la pătrunderea lapilii (n.r. pietricele poroase, fragmente de lavă, azvârlite de vulcanii în erupție) care au curs în cascadă în interiorul casei în primele etape ale erupției și de care victimele, găsite acum, au încercat să se protejeze refugiindu-se într-o cameră, baricadată cu un pat pentru copii. A fost posibilă reproducerea unui mulaj al acestuia, după ce s-au găsit goluri în cenușa solidificată, formată prin descompunerea organică a lemnului. Ghipsul a fost turnat în aceste goluri pentru a reconstitui forma patului păstrată ca o amprentă în cenușă;

În cursul săpăturilor au apărut și rămășițele a cel puțin patru indivizi, printre care și un copil.

Acestuia din urmă îi aparținea probabil bula de bronz găsită aici, adică o amuletă care era purtată de copiii de sex masculin până la vârsta adultă.

Printre diferitele alte obiecte descoperite se numără și un depozit de amfore, înghesuite într-un subsol cu rol de cămară, dintre care unele erau folosite pentru a conține garum, un sos de pește utilizat pe scară largă; și un set de veselă din bronz, format dintr-un sertar, un ulcior cu un singur mâner, un vas în formă de coș și o cană în formă de scoică.

„A săpa în Pompei și a-l vizita – comentează directorul Parcului, Gabriel Zuchtriegel – înseamnă confruntarea cu frumusețea artei, dar și cu precaritatea vieții pentru noi toți.  În această casă mică, minunat decorată, am găsit urme ale locuitorilor care au încercat să se salveze blocând intrarea într-o cămăruță cu un pat din care am făcut un mulaj. Asta pentru că lapilli, pietrele vulcanice care amenințau să invadeze spațiul, intrau prin deschiderea din acoperișul atriumului.

Nu au reușit, în cele din urmă a venit curentul piroclastic, un flux violent de cenușă fierbinte care a umplut aici, ca și în alte părți, fiecare încăpere, cutremurele seismice făcuseră deja ca multe clădiri să se prăbușească mai devreme. Un infern care a lovit acest oraș pe 24 august 79 d.Hr. și ale cărui urme pot fi găsite și astăzi”, spune Gabriel Zuchtriegel.